Pichetare prefectura 02 octombrie 2017

S.L.S.Î.P. a pichetat Instituția Prefectului județului Constanța
Astăzi, 2 octombrie 2017, în intervalul orar 12,00-14,00, alături de circa 100 de membri ai Sindicatului Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar, am pichetat Instituția Prefectului județului Constanța, căruia, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului în teritoriu, i-am înmânat un memoriu cuprinzând 7 (șapte) probleme grave cu care se confruntă sistemul de învățământ preuniversitar și oamenii săi. cu speranța că documentul va ajunge în posesia Primului-ministru al României care se va implica în rezolvarea acestor nedorite situații. Vă atașăm documentul cuprinzând solicitările noastre. 
Menționăm faptul că astăzi, în același interval orar, în toate municipiile reședință de județ din România sindicatele județene afiliate la Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (F.S.L.Î.) au proteestat pichetând Instituția Prefectului.
Dorim să mulțumim, și pe această cale, colegilor care au înțeles că succesul unei organizații sindicale stă în numărul, în solidaritatea și în implicarea membrilor săi.
Biroul Operativ al  S.L.S.Î.P. Constanța
  • CĂTRE GUVERNUL ROMÂNIEI,
    În atenția Domnului Prim-Ministru Mihai Tudose
    Stimate Domnule Prim-Ministru,
    Prin acest memoriu vă transmitem câteva dintre problemele cu care se confruntă
    învățământul preuniversitar din România și a căror rezolvare este imperios necesară, pentru
    binele întregii societăți.
    Domnule Prim-Ministru, vă rugăm să reflectați la următorul aspect: dacă medicii și
    asistentele medicale pleacă din țară din cauza modului în care sunt tratați de către statul
    român, învățământul se confruntă cu o nefirească realitate care nu poate fi trecută sub tăcere:
    avem și vom avea în continuare un procent tot mai ridicat de angajați fără studii specifice
    postului, adică ,,profesori necalificați.
    Convinși fiind,Domnule Prim-Ministru,de faptul că Guvernul României este
    responsabil de educația, de prezentul și, mai ales, de viitorul poporului său, vă prezentăm
    câteva dintre problemele cu care ne confruntăm și care au nevoie de o urgentă soluționare:
    1. Subfinanţarea cronică a sistemului de învățământ românesc.
    Paradoxul momentului este legat de faptul că, de ani de zile, sindicatele din
    sistemul de învățământ românesc se luptă pentru a obține respectarea legii, mai
    precis respectarea art. 8 din L. nr. 1/2011 – Legea educației naționale: ,,pentru
    finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din
    bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut
    al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot
    obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare
    ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul
    intern brut al anului respectiv.” Până în acest moment, politicienii români par
    să nu fi conștientizat faptul că cea mai profitabilă investiție este cea în educație
    și cercetare, motiv pentru care, în momentul de față, România este codașa
    Europei în ceea ce privește procentul din P.I.B. alocat educației. În timp ce în
    Europa de Est media finanțării învățământului este de 4,7 %, iar în Uniunea
    Europeană este de aproximativ 5,2–5,5 % din P.I.B., în România aceasta este
    plasată la sub 4%. Consecințele catastrofale ale acestei abordări sunt tot mai
    evidente și mai dureroase: fenomenul violenței, abandonul școlar, părăsirea
    timpurie a școlii, excluziunea socială, sărăcia. Studiul dat publicității în
    noiembrie 2014, Costul investiției insuficiente în educație în România.
    Raportul final pentru U.N.I.C.E.F., are concluzii mai mult decât elocvente în
    acest sens: ,,Cifrele sunt şi mai grăitoare la nivel naţional, principalul mesaj
    al studiului nostru fiind următorul: dacă menţine investiţia în educaţie la un
    nivel atât de scăzut, România va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în
    perioada 2015-2025. Cu alte cuvinte: dacă România ar creşte treptat
    investiţia în educaţie, de la 4,1% la 6% din PIB, s-ar înregistra o creştere
    economică mai mare, de la 2% la 2,7-2,95%. Aceasta ar aduce un câştig de
    12-17 miliarde de euro în următorii zece ani.”
    Concluzia este una singură, Domnule Prim-Ministru: lipsa investițiilor serioase în sistemul de
    învățământ va genera sărăcie. Iar sărăcia va da naștere unei sărăcii din ce în ce mai
    cuprinzătoare.
    2. Poziționarea nedorită a funcțiilor didactice în grilele Legii-cadru a salarizării.
    În conformitate cu prevederile Legii nr.153/2017 privind salarizarea
    personalului plătit din fonduri publice, coeficientul maxim la care poate ajunge
    un profesor cu studii superioare de lungă durată, care are o vechime de peste 25
    de ani în învățământ, este de 2,76, pe o scară ierarhică de la 1 la 12 !
    Consecința directă a poziționării în treimea inferioară a grilei de salarizare va fi
    imposibilitatea atragerii tinerilor performanți către cariera didactică și
    prăbușirea definitivă a calității actului instructiv-educativ.
    3. Necuprinderea, în Legea bugetului de stat pentru anul 2017, a sumelor necesare
    pentru plata sentinţelor judecătoreşti.
    Conform prevederilor legale, în anul 2017, o parte a salariaţilor din
    învăţământul preuniversitar ar trebui să primească sumele restante reprezentând
    drepturi salariale, stabilite prin sentinţe judecătoreşti definitive și executorii,
    sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017. Atenție:
    aceste sume restante au o vechime de 9 ani. Deși în ultimii 3-4 ani
    reprezentanții F.S.L.Î. au avut numeroase întâlniri cu premierii României și cu
    persoane autorizate din ministerele implicate în rezolvarea acestei probleme, de
    la care au primit și asigurări că situația va fi urgent soluționată, nici în acest
    moment nu au fost alocate sumele necesare pentru plata dobânzilor
    penalizatoare la drepturi salariale neacordate la timp.
    4. Calculul incorect al sporurilor.
    Deși conform H.G. nr./38/2017 salariile de bază s-au majorat, de la data de 1
    ianuarie 2017, în medie, cu 15%, calcularea sporurilor și indemnizațiilor
    salariaților din învățământul preuniversitar se face prin raportare la salariul de
    bază din luna decembrie 2016, ceea ce conduce la o diminuare cu până la 50%
    a drepturilor salariale care se cuvin personalului didactic.
    5. Tergiversarea elaborării proiectului unei noi legi a educației.
    Conform Programului de Guvernare PSD – ALDE, o lege așteptată cu interes
    de către elevi, cadre didactice și părinți, este Legea Educației Naționale. Un act
    normativ realizat cu responsabilitate şi supus dezbaterii publice va rezolva cea
    mai mare parte a problemelor cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani
    sistemul de educaţie din România: lipsa de stabilitate și de predictibilitate a
    sistemului.
    6. Programele şcolare sunt învechite, neadaptate nici așteptărilor elevilor, nici
    cerinţelor de pe piaţa muncii.
    Elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional şi nici
    măcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Din cauza programelor, sistemul de
    educaţie este axat pe partea teoretică, mai puţin pe partea practică, aplicativă,
    iar programul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltarea acestora. În opinia
    noastră, programele şcolare trebuie să fie regândite din temelii; ele trebuie
    adaptate la cerinţele reale ale pieţei muncii.
    7. Cuantumul pensiilor celor care au lucrat în învățământ.
    Pensionarii care au lucrat în sistemul de învățământ preuniversitar au în acest
    moment pensii de mizerie, situate în medie în jurul sumei de 1.000 de lei, asta
    în timp ce sunt pensionari proveniți din domenii ,,strategice”, unde pensia
    medie este de peste 3.000 de lei. În unele cazuri aceste pensii ,,speciale” au
    ajuns să fie mai mari decât veniturile încasate de angajaţi. Constatăm că există
    persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în
    timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă și de contribuții la sistemul de
    pensii, statul român îl ,,recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât
    principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari.
    Considerăm că singurul principiu care trebuie să stea la baza calculului
    pensiilor din România trebuie să fie cel al contributivității la fondul de
    pensii.
    Dacă nu, atunci solicităm pensii speciale şi pentru profesori !
    Cu speranță că veți accepta justețea demersului nostru și vă veți implica în
    rezolvarea problemelor prezentate în acest memoriu, vă rog să primiți, Domnule
    Prim-Ministru, asigurarea întregii noastre considerații.
    Prof. Mitică Iosif
    Președinte al Sindicatului Liber al Salariaților din Învățământul Preuniversitar Constanța